Campaniile anti-fumat de-a lungul anilor n prima jumtate a secolului XX, fumatul a devenit un obicei larg rspndit, ferm nrdcinat n cultura american.

Authors Avatar

Feştilă Andra-Elena

Antropologie

Anul III, grupa 1.

Campaniile anti-fumat de-a lungul anilor

În prima jumătate a secolului XX, fumatul a devenit un obicei larg răspândit, ferm înrădăcinat în cultura americană. Înnobilat prin asocierea sa eroică cu militari în fiecare dintre războaie mondiale, precum şi cu un nou sens al libertăţii şi egalităţii de femei tinere în anii 1920,  considerat totuşi o încălcare uşor ilegală, dar iertată din punct de vedere moral, fumatul a rămas omniprezente în forme populare de mass-media vizuale, cum ar fi în filme, în artă şi în publicitatea, trecute şi prezente. Ca rezultat a acestui fapt, încă din anul 1960, campaniile anti-fumat au fost obligate să conteste percepţia acestui obicei deoarece promovează un tip de comportament  obişnuit, ba chiar facând parte integrată a vieţii de zi cu zi. Cei care lucrează în campaniile anti-fumat folosesc adesea ceea ce  numesc strategii de "deglamorizare"(se referă la o strategie de denigrare a obiceiului de a fuma) şi de "denormalizare", concepute pentru a lucra împotriva iluziei ţigărilor şi să deranjaze prezenţa lor de rutină în cultura populară. Prin folosirea imaginilor negative de ţigări, ei trimit mesaje care descurajează  iluza, recursul şi  atractivităţile consumului de tutun. Aceste mesaje avertizează populaţia că ţigara este periculoasă, creează dependenţă şi poate duce la moarte. O strategie alternativă, cu caracteristici morale despre ţigări, sunt campanile care vorbesc despre fumat ca fiind o ameninţare la adresa valorilor sociale tradiţionale, şi  apelează la auto-controlul şi la responsabilitatea personală a fiecărui fumător.

În ciuda prezenţei tot mai mare a fumatului în cultura populară, istoricii au afirmat că niciodată eforturile de marketing  ale companiilor producătoare de tutun nu au legitimat pe deplin imaginea de fumător, spunând ca nici nu intenţionau asta. De fapt, calitatea seducătoare a ţigărilor a fost adesea folosită ca o strategie de marketing subtilă, evidenţiind o asociere cu păcat, sfidare  şi  rebeliune. Reprezentările vizuale ale fumătorilor au subliniat frecvent plăcerea vinovată a fumatului cu asocierea comiterii unui act ilegal.

Imaginile de fumători pe care le voi prezenta mai jos ilustrează modul în care campaniile anti-fumat au contracarat acest fenomen prin folosirea a trei strategii principale: 1) apel la responsabilitatea individuală şi socială; 2) evidenţierea dovezilor de cercetare medicală;  şi  3) denigrarea obiceiul de a fuma. Aceste imagini arată o varietate de tehnici de marketing utilizate pentru a reduce consumul de tutun prin combinarea de informaţii, imagini, apeluri emoţionale, psihologice şi instrumente pentru a influenţa privitorii.

Fumatul a jucat mult timp un rol important în cultura populară şi în elaborarea  unei identităţi personale. Această relaţie explică persistenţa fumatului, în ciuda campaniillor anti-fumat făcute la o scală largă, de asemenea, şi funcţionează ca o limită privind intervenţia guvernului în deciziile noastre de consum de zi cu zi. Conştiente de această relaţie, agentiile care se ocupă de campaniile anti-fumat, împreună cu agenţiile de publicitate au combinat exemple negative de fumători cu exemple pozitive de nefumători   pentru a pune în evidenţă efectele fumatului. În unele cazuri, acest lucru implică simularea strategiilor de  publicitate a tutunului prin utilizarea normalizării şi a farmecului de a fuma, în stategii de a-i face pe nefumători apărând ca nişte persone obişnuite sau chiar eroi iar spaţiile pentru nefumători ca fiind revigorante ori terapeutice. Aceste imagini folosesc următoarele tehnici: 1) sublinirea beneficiile psihologice,sociale, economice şi de sănătate pe care le are renunţarea la fumat (sau recâştigarea statutului de nefumător);

Join now!

2) sublinierea un simţ de responsabilitate personală sau socială datorată alegerii de a fi nefumător; 

3) folosirea strategiile de a denigra actul de a fuma care să sugereze că nefumătorii sunt la modă şi 

4) însuşirea unor imagini idealistice mediului ca reprezentări simbolice de sănătate în decizia de a fi nefumător.

În continuare voi prezenta câteva imagini folosite pentru realizarea posterelor aparţinând unor campanii anti-fumat care au fost demarate de-a lungul anilor, mai exact de la apariţia ”trendului” de a fuma.

Acest poster, care face parte dintr-o campanie anti-fumat demarată de Departamentul de Sănătate din New York în anul 1980, a fost destinat să apeleze la fumător, folosind tehnici sofisticate de design grafic pentru a încuraja privitorului de a renunţa la fumat. Imaginea ţigării suprapusă pe o foaie de gheaţă crăpată ilustrează metaforic ...

This is a preview of the whole essay