Specialiştii au conceput un model de stabilire a structurii locurilor de muncă dintr-o anumită zonă cercetată, model ce are la bază o întrebare închisă cu două perechi de răspunsuri. Modelul este considerat „un nucleu de analiză” într-un chestionar şi o „grilă de interpretare” a rezultatelor unei anchete
care să aibă ca obiectiv cercetarea forţei de muncă locale.
Grila de interpretare
-
Dominată de mari întreprinderi, bază industrială restrânsă:
- dificultăţi în reluarea activităţii de către întreprinderile închise şi în creşterea întreprinderilor rămase pe piaţă;
- crizele econmice au efecte sociale catastrofice;
- se impune lărgirea bazei de activitate industrială şi întărirea întreprinderilor existente.
-
Amestec de mici şi mari întreprinderi, bază industrială restrânsă:
- Reluarea activităţii în urma unei crize este posibilă ca şi dezvoltarea viitoare a unor noi sectoare şi ramuri de activitate;
- Există potenţial pentru creşterea numărului de întreprinderi;
- Absorbţia forţei de muncă rezultate în urma unei crize este medie.
-
Dominată de mari întreprinderi, bază industrială largă:
- Reluarea activităţii, în urma unei crize economice, este posibilă doar la anumite întreprinderi;
- În cazul unei încetări sectoriale sau parţiale de activitate forţa de muncă poate fi resorbită;
- E necesară dezvoltarea şi înmulţirea întreprinderilor mici şi mijloci.
-
Amestec de mici şi mari întreprinderi, bază industrială lărgită:
- Permite reluarea activităţii după o întrerupere;
- Absorbţia forţei de muncă rezultate în urma unei crize este bună.
- Permite expansiunea întreprinderilor, creşterea economică în zonă şi implicit creşterea gradului de ocupare a populaţiei şi a nivelului ei de trai.
Studiile privind piaţa muncii trebuie să evidenţieze clar:
- situaţiile de şomaj (aşa numita tipologie a şomajului);
- localizarea grupurilor de şomeri;
- efectele sociale ale şomajului:influenţa şomajului asupra migraţiei, divorţurilor, sinuciderilor, delincvenţei şi terorismului.
Legat de tipologia şomajului trebuie să reiasă clar:
-
dimensiunile şomajului conjunctural (de scurtă durată);
-
dimensiunile şomajului cronic (peste 12 luni);
-
dimensiunile şomajului deghizat (munca la negru).
Aceste dimensiuni care însumate ne relevă dimensiunea forţei de muncă neocupate.
Etapele studierii pieţei muncii
Pentru început trebuie spus că un studiu sociologic asupra piaţei muncii dintr-o zonă/localitate nu poate fi dus la bun sfârşit fără a îndeplini nişte condiţii minime de plecare, atât de natură logistică cât şi organizatorică (un spaţiu de lucru, 2-3 calculatoare, un copiator şi o imprimantă; câţiva specialişti cu ceva experienţă în domeniu, timp, acces la internet, telefon, mobil şi nu în ultimul rând banii necesari efectuării deplasărilor).
Proiectarea unei astfel de cercetări cuprinde trei etape:
-
Etapa I, fixarea obiectivelor cercetării;
-
Etapa a II-a, construirea unui model de analiză;
-
Etapa a III-a, obţinerea datelor.
Etapa I, de fixare a obiectivelor cercetării se desfăşoară în trei faze:
- Formularea obiectivului principal al cercetării (problema de plecare);
- Documentarea, construirea instrumentelor şi testarea lor pe teren (faza exploratorie);
- Fixarea unei (unor) problematici.
Etapa a II-a, de construire a modelului de analiză, are tot trei faze:
- Definirea în termeni concreţi a conceptelor şi problemelor ce vor fi studiate;
- Construirea unor ipoteze de lucru;
- Stabilirea indicatorilor specifici fenomenului studiat.
Etapa a II-a, de obţinere a datelor se poate realiza numai în doi paşi:
- Culegerea datelor prin:
- Anchetă;
- Interviu;
- Obsevaţie;
- Analiza secundară a documentelor şi datelor rezultate din cercetări anterioare
- Analiza datelor şi redactarea raportului de cercetare.
Principalele metode de analiză a informaţiilor culese sunt:
- Tratarea statistică a datelor şi prezentarea lor grafică; se impune când sunt cercetate corelaţiile dintre mai multe variabile. Se folosesc date rezultate în urma unor anchete.
- Tratarea mesajelor, documentelor şi materialului audio-video; se impune când se folosesc date obţinute prin interviuri, presă, televiziune.
Bibliografie:
