Ce ru este mai mare, s lasi un copil n snul unei "famili-problem" sau s alegi calea "instituionalizrii timpuri"?...

Authors Avatar


Ce rău este mai mare, să laşi un copil în sânul unei              „famili-problemă” sau să alegi calea „instituţionalizării timpuri”?... 

Această întrebare poate constitui un punct de plecare pentru o cercetare sociologică, pentru o lucrare de diplomă sau chiar pentru o teză de doctorat, deoarece părerile specialiştilor – psihologi, sociologi, medici – au fost şi vor fi întotdeauna împărţite. Până şi părerile părinţilor, şi implicit opinia publică, pendulează între cele două ipoteze din întrebare. De aceea mi-ar fi imposibil să răspund la această întrebare pe parcursul unui referat, dar mi se pare un mod potrivit de a o aduce în atenţie.

Să începem cu familia ...

Familia este un subsistem social constituit din idivizi între care interacţiunea socială capătă un caracter permanent,  instituţionalizat şi funcţional. Nu este greşită nici definiţia metaforică a familiei cu care am fost obişnuiţi înainte de 1989: „familia este celula de bază a societăţii”.

Din perspectiva paradigmei funcţionale familiile au fost clasificate în funcţionale şi disfuncţionale. Ca orice clasificare şi aceasta este caracterizată printr-o doză considerabilă de relativitate, deoarece diferite configuraţii familiale minimizează anumite funcţii şi maximizează altele. Dar care sunt aceste funcţii? Majoritatea psihologilor consideră ca fiind fundamentale următoarele patru funcţii:

  • funcţia economică;
  •  funcţia socializatoare;
  •  funcţia de solidaritate;
  •  funcţia afectiv-sexuală (de reproducere).

Este greu de spus astăzi, o dată cu modernizarea tuturor sistemelor sociale, care din aceste patru funcţii mai este fundamentală.  De-a lungul timpului aceste funcţii s-au manifestat în mod diferit, purtând nuanţa epocii şi având intensităţi distincte. În opinia specialiştilor există două categorii de factori care au puterea de a modifica funcţionalitatea unei familii:

Join now!
  • Factorii externi:
  • caracterul democratic sau totalitar al societăţii gazdă;
  • nivelul de trai dezvoltarea economico-socială);
  • legislaţia şi politicile sociale;
  • nivelul general de instruire şi educaţie;
  • Factorii interni:
  • dimensiunea familiei;
  • structura familiei;
  • diviziunea rolurilor şi autorităţii în familie.

Factorii externi acţionează foarte puternic asupra funcţiilor familiei, un singur factor putând antrena modificarea uneia sau mai multor funcţii. De fapt modificarea unei funcţii aduce modificări, mai mari sau mai mici, în toate celelalte funcţii.

V. Satir consideră că familia funcţională este un sistem deschis în vreme ce familia disfuncţională este un sistem închis.

Familia ca organism cu structură socială şi viaţă ...

This is a preview of the whole essay