• Join over 1.2 million students every month
  • Accelerate your learning by 29%
  • Unlimited access from just £6.99 per month

comunicare politica

Extracts from this document...

Introduction

COMUNICARE POLITICA Puterea politica \ Puterea este o tema esentiala �n analiza politicii. Ea a fos desemnata, de unii g�nditori, chiar ca obiect al politologiei. Fenomenul real al puterii reprezinta un element de prima importanta al societatii evoluate, iar conceptul care-l surprinde este dupa B.Russel, eminent filosof si logician englez,"conceptul fundamental al stiintelor sociale (...) dupa c*m energia este conceptul fundamental al fizicii". Considerata a fi la baza celor mai multe manifestari ale vietii sociale, puterea nu a primit o definitie satisfacatoare �n nici unul din domeniile �n care �si exercita prezenta. Nu exista definitii unanim acceptate pentru putere economica, putere �n cultura etc. Cu at�t mai mult, �ncercarile de a definii puterea politica s-au oprit la nivelul formalului, fiind, �n general, lipsite de continutul adecvat. De ce aceasta greutate �n definirea unui concept foarte prezent ca fapt real �n viata societatii si, �n primul r�nd, �n politica? Puterea , ca relatie specifica �ntre indivizi sau grupuri umane, face obiectul mai multor discipline: sociologie, management, filosofie, dreptul. Putem face astfel c�teva consideratii cu privire la putere: - puterea este un fenomen mai cuprinzator dec�t puterea politica; - puterea si lupta pentru putere sunt constante ale istoriei , realiz�ndu-se din surse si cu instrumente diferite; - puterea face parte din structura de necesitati a fiintei umane; - abolirea puterii provoaca dereglarea echilibrului social, explozia agresivitatii, disparitia regulilor ordonatoare etc.; - forma de exprimare a puterii este asimetria(conducere-supunere, subordonare-acceptare), iar obiectul exercitarii puterii �l constituie decizia si resursele. ...read more.

Middle

El nu este deci produsul unor conjuncturi sociale, ci rodul unor necesitati sociale. �mplinind aceste necesitati de grup, dar si generale, statul reprezinta puterea politica, deci cumuleaza deopotriva rolul de instrument principal al exercit�rii puterii politice, dar si garant al functionalitatii sistemului social general. Statul manifestaastfel, o stare specifica, duala, ceea ce l-a determinat pe M. Duverger sa-l compare cu Janus, personajul mitologic cu doua fete. Desigur ca �ndeplinirea atributiilor pe care la are statul presupune o organizare interna specifica, de o complexitate care sa faca din aceasta o institutie operationala. Organizarea interna a statului este reglementata tot prin Constitutia tarii. Statul reprezinta un aparat politic complex, �n care puterea este depozitata si administrata de un numar �nsemnat de institutii. Constitutia Rom�niei numeste aceste institutii autoritati publice si, �n ordinea din legea fundamentala, sunt: Parlamentul, Presedintele Rom�niei, Guvernul, Adinistratia publica, Autoritatea judecatoreasca. Numai �n sens generic putem numi statul institutie, pentru ca de fapt este format din mai multe institutii politice. Ca �n toate democratiile contemporane, puterea pe care o �nmanuncheaza statul rom�n nu apartine unui singur om, ci ea este divizata, separata pe mai multe grupuri de putere care se concureaza si controleaza reciproc. Altfel spus, este prezent principiul separatiilor puterilor �n stat. Acest principiu nu este �nsris textual �n Constitutie, dar rezulta din substanta textelor constitutionale, adica din modul �n care fiecare componenta a autoritatii publice este alcatuita si functioneaza. ...read more.

Conclusion

Importanta manifestarii lor clare despre situarea ei �n criza. Importanta manifestarii lor pentru diagnosticarea starii puterii politice ne �ndeamna sa le evocam: violenta politica si manipularea politica. Violenta politica. Constr�ngerea este arma pbisnuita, legitima a puterii politice; atunci c�nd aceasta depaseste limitele normale li se manifesta ca violenta generalizata, este semn ca puterea �ncearca sa apere ceea ce sigur va pierde. Recurgerea la violenta �n forme variate �nseamna degradarea relatiilor de putere, adica trecerea de la reportul conducere- supunere la cel de dominare-subordonare prin utilizarea fortei. Violenta se manifesta gradual, put�nd degenera �n teroare, care semnifica represiunea fizica si presiunea psihica. Apar la lumina, din arsenalul puterii �n criza, fapte care c� duc la exterminarea adversarilor politici Atingerea nivelului acut al crizei semnifica faptul ca puterea respectiva trebuie schimbata, �n sensul ca detinatorii puterii nu msi pot continua pastrarea ei. Bibliografie: CHAZEL, Fran�ois, Puterea, in Raymond Boudon (coord.), Tratat de sociologie, Editura "Humanitas", Bucuresti, 1997 DRAGOI, Nicolae; ZIDARU, Marian, Politologie. Note de curs, Editura Fundatiei "Andrei Saguna", Constanta, 2003. MAGUREANU, Virgil, Studii de sociologie politica, Editura "Albatros", Bucuresti, 1997. OXFORD, Dictionar de politica, Editura "Univers enciclopedic", Bucuresti, 2001. STANCIU GELU, Stefan, Introducere la editia romaneasca a lucrarii Puterea (autor Keith DOWDING), Editura "Du Style", Bucuresti, 1998. TAMAS, Sergiu, Dictionar politic. Institutiile democratiei si cultura civica, Editia a II-a revazuta si adaugita, Casa de editura si presa "SANSA" S.R.L., Bucuresti, 1996. VALSAN, Calin, Politologie, Editura Economica, Bucuresti, 1997. ?? ?? ?? ?? 1 ...read more.

The above preview is unformatted text

This student written piece of work is one of many that can be found in our University Degree Portuguese section.

Found what you're looking for?

  • Start learning 29% faster today
  • 150,000+ documents available
  • Just £6.99 a month

Not the one? Search for your essay title...
  • Join over 1.2 million students every month
  • Accelerate your learning by 29%
  • Unlimited access from just £6.99 per month

See related essaysSee related essays

Related University Degree Portuguese essays

  1. A Importncia do Mercado de Aes Para o Desenvolvimento Econmico Sustentvel Brasileiro

    Al�m disso, segundo BERCIVENGA e SMITH 32, os arranjos de movimento de poupan�a na forma de ativos l�quidos improdutivos para ativos de intermedi�rios emergentes podem implicar a explora��o de sinergias de investimentos e estimular o crescimento do produto atrav�s da acumula��o de capital.

  2. O MERCADO DE CAPITAIS DO BRASIL NO PERODO DE 1994 A 2003: SUA IMPORTNCIA ...

    Pois as fontes de capital que passam pelo mercado de capitais, s�o mais adequadas para o financiamento de investimento de longo prazo. (OLIVEIRA, 1992). Comparando o mercado de capitais brasileiro com os dos principais pa�ses do mundo, � poss�vel observar (ANEXO 2), que o valor de mercado em rela��o ao PIB no Brasil � de 47% em 2003.

  1. A Torri uma marca do grupo J.M.V., operando este grupo em duas reas ...

    273,643,273 97.2 Householder 105,480,101 37.5 Spouse 54,493,232 19.4 Child 83,393,392 29.6 Own child under 18 years 64,494,637 22.9 Other relatives 15,684,318 5.6 Under 18 years 6,042,435 2.1 Nonrelatives 14,592,230 5.2 Unmarried partner 5,475,768 1.9 In group quarters 7,778,633 2.8 Institutionalized population 4,059,039 1.4 Noninstitutionalized population 3,719,594 1.3 HOUSEHOLDS BY TYPE Total households 105,480,101 100.0 Family households (families)

  2. Es la democratizacin de la propiedad de las empresas Telecom y ETB, el camino ...

    Adicionalmente dentro de las funciones que realiza el estado como regulador, es importante destacar que existe un ente de car�cter t�cnico (CRT - Comisi�n de regulaci�n de telecomunicaciones) que tiene el prop�sito de promover tanto el desarrollo del Sector como la prestaci�n eficiente de los servicios de telecomunicaciones a todos

  1. O presente trabalho tem como objectivo a elaborao de um texto pessoal sobre um ...

    As tend�ncias actuais do fen�meno religioso, podem reduzir-se, segundo alguns autores, em tr�s grandes dom�nios: diminui��o ou progressiva marginalidade; persist�ncia no tempo; nova criatividade e relativa resposta �s novas exig�ncias religiosas: - Tend�ncia para a diminui��o: Dedica-se menos tempo �s actividades e manifesta�es religiosas.

  2. Un hot modern poate sa jefuiasca mai mult

    Ei utilizeaza de multe ori conexiunile adversarilor, "transfer�nd" astfel o buna parte din cheltuielile de comunicatie la acestia din urma. O etapa importanta a fost crearea forumurilor de catre hackeri unde se puteau �nt�lni "specialisti" din toate lumea, etapa urmata de cea de constituire a organizatiilor a hackerilor care revendica

  1. Conceptul de dezvoltare regionalã.

    CNDR este prezidat de Ministrul Integrarii Europene si este alcatuit din presedintii si vicepresedintii celor opt Consilii de Dezvoltare Regionala si la paritate, secretari de stat din ministerele implicate �n dezvoltarea regionala. Consiliul de Dezvoltare Regionala (CDR), creat la nivelul fiecareia din cele 8 Regiuni de Dezvoltare, are rol deliberativ

  2. Dirigir personas en tiempos de cambio.

    Section 3: This section analyzes the director, explaining, which are the differences between the authority, the control and the leadership and how the director must use these concepts. Secondly, this section defines the role of the director in a constant changing environment and it defines what the director is hoping from his collaborators in order to fulfil his role suitably.

  • Over 160,000 pieces
    of student written work
  • Annotated by
    experienced teachers
  • Ideas and feedback to
    improve your own work